....Functiile padurii.....

Pădurea şi efectele benefice ale funcţiilor sale de protecţie (I)

Importanţa social-economică a economiei forestiere, în general, a sectorului silvic în mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului funcţiilor exercitate de către pădure. Aceste funcţii se împart în două categorii importante, respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie.

Ignorate vreme îndelungată, în primul rând datorită faptului că necesităţile societăţii, limitate şi lipsite de complexitate, nu reclamau nicio schimbare fundamentală de conştiinţă şi deci, de atitudine, funcţiile pădurilor, în înţelesul lor propriu, nu au constituit obiectul preocupărilor umane, pragmatice şi, cu atât mai mult, al celor ştiinţifice, decât foarte târziu, mai exact spus, începând cu secolul al XIX-lea.

Astăzi, problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit, în contextul economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărţite după destinaţia ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de funcţii, după cum urmează:

- ‑grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie;
- ‑grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie.

Prima a cunoscut o recunoaştere din ce în ce mai amplă la nivel mondial, în ultimele patru decenii, sub aspectul importanţei sale vitale pentru întreaga societate omenească.

Într-o definiţie sintetică, prin funcţiile de protecţie a pădurilor, se înţelege exercitarea de către acestea a unor influenţe favorabile sau servicii utile societăţii.
Chiar dacă, o lungă perioadă de timp, oamenii nu au simţit nevoia justificării acestor funcţii tocmai pentru că nu duceau lipsa efectelor lor benefice, în prezent, dar mai ales în perspectivă, cele care vor deţine întâietatea în faţa necesităţilor şi preocupărilor oamenilor vor fi, fără îndoială, tocmai funcţiile de protecţie.Foarte important de reţinut este faptul că funcţiile de protecţie se manifestă sub forma acestor influenţe favorabile sau a unor servicii utile numai în zona în care există pădurea, ele neputând face obiectul unui schimb ca în cazul lemnului, nefiind deci, transportabileÎntre numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure, se regăsesc cu prioritate următoarele:

- apără solul mpotriva eroziunii şi degradării sale;
- ‑protejează apele curgătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de materiale;
- influenţează favorabil extremele de temperatură;
- diminuează viteza vântului;
- înfrumuseţează şi înnobilează peisajul;
- purifică aerul atmosferic, îmbogăţindu-l în oxigen;
- ‑creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice, psihice şi intelectuale.
Multitudinea funcţiilor de protecţie a generat, firesc, o serie de preocupări, studii şi cercetări pentru clasificarea acestora. În ţara noastră, prima asemenea ierarhizare aparţine profesorului şi cercetătorului Popescu – Zeletin, unul dintre marii silvicultori, care în anul 1954 identifică 5 categorii de funcţii de protecţie ale pădurilor.
Cercetările ulterioare asupra funcţiilor de protecţie ale pădurilor au înregistrat unele elemente noi, precum şi o mai corectă şi mai clară exprimare a acestor funcţii, corelat cu efectele lor, fără însă a modifica prea mult clasificarea prof. Zeletin, astfel că, astăzi, clasificarea în vigoare a funcţiilor de protecţie este următoarea:
a) funcţia de protecţie a apelor;
b) funcţia de protecţie a terenurilor şi solurilor;
c) ‑funcţia de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători;
d) funcţia de recreere;
e) ‑funcţia de interes ştiinţific şi de conservare a fondului genetic – forestier.
IN CONCLUZIE PADUREA VA RAMANE MEREU UN MOD DE PETRECERE A TIMPULUI ,A DEZVOLTARII NATURII..........