Poluarea reprezinta o plaga a societatii moderne, gradul de poluare crescand in acelasi timp cu accentuarea urbanizarii si tehnologizarii localitatilor. A polua este extrem de usor, dar pentru a repara daunele provocate de poluare este nevoie de mult timp si fonduri.
In continuare voi prezenta principalele surse de poluare si modul in care acestea afecteaza mediul, eventual unele moduri de evitare.
Efectul de sera
Efectul de sera este un fenomen natural. Daca nu ar exista, pamantul ar fi de nelocuit, deoarece temperatura de pe pamant ar fi inferioara celor 33oC la cat se situeaza azi. Mecanismul efectului de sera este, schematic, urmatorul: razele solare incidente sunt in buna parte absorbite de pamant, indeosebi la suprafata, iar o parte sunt retrimise in spatiu sub forma de radiatii cu lungimi de unda mai mari. O parte a acestei radiatii este la randul sau absorbita si reflectata de gazele cu efect de sera din atmosfera, mai ales prin vaporii de apa, nori, dioxid de carbon (CO2), metan (H4), protoxid de azot (N2O) si clorofluor carburi (CFC). Cu alte cuvinte, Pamantul primeste in acelasi timp o radiatie care provine direct de la soare si o radiatie reflectata de atmosfera, ceea ce antreneaza o ridicare a temperaturilor medii la suprafata.
Acest efect este amplificat de formele contemporane de dezvoltare a activitatii umane.
Intr-adevar, majoritatea activitatilor umane (transport, incalzire, refrigerare, industrie, cresterea animalelor si deseurile produse de acestea) elimina gaze cu efect de sera. In particular, utilizarea surselor fosile de energie (carbune, petrol, gaz) sau de electricitate care se produce plecandu-se de la aceste surse fosile, emite dioxid de carbon, care difuzeaza foarte repede in atmosfera unde ramane, in medie, mai mult de un secol, inainte de a fi “capturat” in “puturi de carbon” cum este vegetatia.
Toate modelele avanseaza in consens previziunea ca emisiile antropogene de gaze cu efect de sera vor creste intr-un ritm sustinut in cursul deceniilor viitoare. Dupa OECD, totalul acestor emisii ar putea astfel sa se tripleze de acum si pana in anul 2050, pentru a atinge 50 -; 70 miliarde de tone de echivalent CO2 -; adica 15 -; 20 de miliarde de tone echivalent carbune pe an. (emisiile sunt exprimate cel mai adesea in tone de echivalent carbune -; adica 1 tona de carbune in 3,66 tone de dioxid de carbon).
Aceste emisii de gaze cu efect de sera tind sa se acumuleze in atmosfera. Este, de altfel stiut, faptul ca continutul gazelor cu efect de sera in atmosfera a crescut in mod semnificativ odata cu epoca preindustriala, si in special metanul (CH4 aproximativ + 140%), protoxid de azot (N2O, aproximativ 15%) si CO2 (aproximativ + 30%).
Concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut astfel de la 280 ppm la 360 ppm intr-un secol, in timp ce ea nu iesea dintr-o marja de 170 ppm - 280 ppm in cursul ultimilor 200.000 de ani (o ppm in volum este egala cu 1 cm3 la 1 m3 de aer).
Intre altele, lucrarile stiintifice coordonate de GEIC, indica ca temperatura medie la suprafata pamantului a crescut cu 0,3 - 0,6o C in era preindustriala, efectele acestei incalziri fiind partial mascate si atenuate in parte de inertia termica a oceanelor si de prezenta crescanda a aerosolilor (pulberi, sulfati) in atmosfera (unde ei ecraneaza radiatia solara).
In absenta masurilor energice de control a emisiilor de gaze cu efect de sera, GEIC estimeaza, in consecinta, ca temperatura medie de la suprafata pamantului ar putea sa creasca cu inca 2 0C intervalul 1990 -; 2100 (+10C pana la 3,5 0C dupa scenarii) ceea ce reprezinta (prin dilatare termica) o ridicare cu aproximativ 50 cm a nivelului marii (+15 l).
CONSECINTE
schimbarea climatica ar putea sa favorizeze recrudescenta paludismului, precum si extinderea bolilor infectioase cum ar fi salmoneloza sau holera, din cauza ridicarii temperaturii si a inundatiilor frecvente.
Intre altele, schimbarea climatica va fi prea rapida pentru ca ecosistemele naturale sa se poata adapta. Va rezulta fara indoiala o puternica scadere a biodiversitatii (adica disparitia speciilor animale sau vegetale).
Au fost dezbatute si efectele schimbarii climatice asupra agriculturii. In general, o parte plantelor cultivate ar putea sa sufere de “stres hidric” (adica de alternanta perioadelor de uscaciune / pluviozitate pronuntata); pe de alta parte, acumularea de dioxid de carbon in atmosfera exercita si un rol fertilizant asupra plantelor (care tind sa creasca mai repede). Per total, schimbarea climatica va avea consecinte economice importante ce se vor regasi in costurile directe (daune provocate de furtuni) la care se vor adauga costurile de adaptare (construirea de diguri, modificarea de culturi etc.).
Aceste evolutii ar putea sa aiba impact negativ asupra agriculturii, mediului si turismului. De altfel, incalzirea climatului ar putea antrena disparitia unei treimi si chiar a unei jumatati din masa ghetarilor alpini in cursul viitorilor 100 de ani (ceea ce ar spori riscurile de avalanse) ca si o reducere sensibila a mantalei inzapezite din Alpi si Pirinei cu consecinte importante pentru statiunile de schi, de inaltimi medii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu