............Zone de vegetatie .........

VEGETATIA

Delta Dunarii reprezinta cea mai mare zona de mlastina din Europa ce include cea mai mare intindere de stufaris din intreaga lume. Vegetatia specifica zonei de mlastina este dominata de stuf(Phragmites australis), papura(Typha angustifolia) si trestie, acestea formand adevarate insule de vegetatie, adesea plutitoare(plauri). Stufarisul acopera o suprafata de circa 1,7ookm2 iar plaurii 1,000km2, suprafata neacoperita de vegetatie specifica insumand numai 148km2. Deasemenea, specifici zonei sunt si nuferii de apa(Nymphaea alba, Nuphar luteus si Stratiodes alloides). Zonele mai ridicate ca altitudine sunt intesate de specii de copaci precum Salix, Populus, Alnus si Quercus. Zonele nisipoase sunt acoperite de ierburi specifice zonei de stepa cum ar fi Stipa. Vegetatia specifica zonei de padure poate fi observata cel mai bine in Padurea Letea unde intalnim zavoaie de-a lungul dunelor de nisip, intinse pana la 250m si late de pana la 10m, a caror copaci ating si 35m inaltime.
Speciile de copaci existente sunt Quercus robur, Q. pedunculiflora, Populus alba, P.nigra, Fraxinus ornus, F. angustifolia, F. palisae, Pyrus pyraster, Tilia tomentosa, Ulmus, si pe alocuri Alnus glutinosa. Printre speciile de arbusti se numara Crataegus monogyna, Euonimus europea, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. catharctica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, Hippophae rhamnoides, Tamarix si pe alocuri Corylus avellana. Trasatura distinctiva a padurii o constituie plantele cataratoare printre care se afla Periploca graeca, Clematis vitalba, Vitis sylvestris si Humulus lupulus. Primavara pamantul este acoperit de Convallaria majalis. Se intalnesc si plante foarte rare si chiar unele pe cale de disparitie precum Convolvulus persica, Ephedra distachya, Merendera sobolifera, Plantago coronopus si Petunia parviflora.

Acesta este cel mai mare tinut mlastinos din Europa ce cuprinde probabil cea mai mare intindere de stufaris din lume. Vegetatia deltei este dominata de stuf Phragmites australis care formeaza insule fixe sau plutitoare de vegetatie putrezita (plauri) cu Typha angustifolia si Scirpus sp. Stuful acopera aproximativ 1.700 de km patrati iar plaurii cca. 1.000 km patrati in timp ce toata suprafata neinclusa este de doar 148 km patrati. Deasemeni se mai gasesc vaste specii de nuferi Nymphaea alba , Nuphar luteus si Stratiodes alloides. Tinuturile mai inalte suporta etaje de Salix , Populus , Alnus si Quercus. Suprafetele nisipoase sunt acoperite cu iarba si alte specii de stepa. Elementele padurii sunt cel mai bine observate in Padurea Letea aflandu-se intr-o serie de etaje de-a lungul unor dune de pana la 250m lungime si 10m latime, unde copacii ajung la inaltimi de cca. 35m. Sunt prezente specii ca : Quercus robur , Q. pedunculiflora , Populus alba , P.nigra , Fraxinus ornus , F. angustifolia , F. palisae , Pyrus pyraster , Tilia tomentosa , Ulmus sp., si uneori Alnus glutinosa. Intre speciile de tufe putem aminti Crataegus monogyna , Euonimus europea , Cornus mas , C. sanguinea , Rhamnus frangula , R. catharctica , Viburnum opulus , Berberis vulgaris , Hippophae rhamnoides , Tamarix spp. si occasional Corylus avellana. Trasatura caracteristica padurilor din delta o constituie abundenta de plante agatatoare cum ar fi Periploca graeca , Clematis vitalba , Vitis sylvestris si Humulus lupulus. Primavara, pamantul este acoperit de Convallaria majalis. Plantele rare sau pe cale de disparitie includ : Convolvulus persica , Ephedra distachya , Merendera sobolifera , Plantago coronopus si Petunia parviflora.