............Zone de vegetatie .........

VEGETATIA

Delta Dunarii reprezinta cea mai mare zona de mlastina din Europa ce include cea mai mare intindere de stufaris din intreaga lume. Vegetatia specifica zonei de mlastina este dominata de stuf(Phragmites australis), papura(Typha angustifolia) si trestie, acestea formand adevarate insule de vegetatie, adesea plutitoare(plauri). Stufarisul acopera o suprafata de circa 1,7ookm2 iar plaurii 1,000km2, suprafata neacoperita de vegetatie specifica insumand numai 148km2. Deasemenea, specifici zonei sunt si nuferii de apa(Nymphaea alba, Nuphar luteus si Stratiodes alloides). Zonele mai ridicate ca altitudine sunt intesate de specii de copaci precum Salix, Populus, Alnus si Quercus. Zonele nisipoase sunt acoperite de ierburi specifice zonei de stepa cum ar fi Stipa. Vegetatia specifica zonei de padure poate fi observata cel mai bine in Padurea Letea unde intalnim zavoaie de-a lungul dunelor de nisip, intinse pana la 250m si late de pana la 10m, a caror copaci ating si 35m inaltime.
Speciile de copaci existente sunt Quercus robur, Q. pedunculiflora, Populus alba, P.nigra, Fraxinus ornus, F. angustifolia, F. palisae, Pyrus pyraster, Tilia tomentosa, Ulmus, si pe alocuri Alnus glutinosa. Printre speciile de arbusti se numara Crataegus monogyna, Euonimus europea, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. catharctica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, Hippophae rhamnoides, Tamarix si pe alocuri Corylus avellana. Trasatura distinctiva a padurii o constituie plantele cataratoare printre care se afla Periploca graeca, Clematis vitalba, Vitis sylvestris si Humulus lupulus. Primavara pamantul este acoperit de Convallaria majalis. Se intalnesc si plante foarte rare si chiar unele pe cale de disparitie precum Convolvulus persica, Ephedra distachya, Merendera sobolifera, Plantago coronopus si Petunia parviflora.

Acesta este cel mai mare tinut mlastinos din Europa ce cuprinde probabil cea mai mare intindere de stufaris din lume. Vegetatia deltei este dominata de stuf Phragmites australis care formeaza insule fixe sau plutitoare de vegetatie putrezita (plauri) cu Typha angustifolia si Scirpus sp. Stuful acopera aproximativ 1.700 de km patrati iar plaurii cca. 1.000 km patrati in timp ce toata suprafata neinclusa este de doar 148 km patrati. Deasemeni se mai gasesc vaste specii de nuferi Nymphaea alba , Nuphar luteus si Stratiodes alloides. Tinuturile mai inalte suporta etaje de Salix , Populus , Alnus si Quercus. Suprafetele nisipoase sunt acoperite cu iarba si alte specii de stepa. Elementele padurii sunt cel mai bine observate in Padurea Letea aflandu-se intr-o serie de etaje de-a lungul unor dune de pana la 250m lungime si 10m latime, unde copacii ajung la inaltimi de cca. 35m. Sunt prezente specii ca : Quercus robur , Q. pedunculiflora , Populus alba , P.nigra , Fraxinus ornus , F. angustifolia , F. palisae , Pyrus pyraster , Tilia tomentosa , Ulmus sp., si uneori Alnus glutinosa. Intre speciile de tufe putem aminti Crataegus monogyna , Euonimus europea , Cornus mas , C. sanguinea , Rhamnus frangula , R. catharctica , Viburnum opulus , Berberis vulgaris , Hippophae rhamnoides , Tamarix spp. si occasional Corylus avellana. Trasatura caracteristica padurilor din delta o constituie abundenta de plante agatatoare cum ar fi Periploca graeca , Clematis vitalba , Vitis sylvestris si Humulus lupulus. Primavara, pamantul este acoperit de Convallaria majalis. Plantele rare sau pe cale de disparitie includ : Convolvulus persica , Ephedra distachya , Merendera sobolifera , Plantago coronopus si Petunia parviflora.

....Functiile padurii.....

Pădurea şi efectele benefice ale funcţiilor sale de protecţie (I)

Importanţa social-economică a economiei forestiere, în general, a sectorului silvic în mod expres, apare cu mai multă claritate în contextul abordării şi înţelegerii conţinutului funcţiilor exercitate de către pădure. Aceste funcţii se împart în două categorii importante, respectiv: funcţia de producţie şi funcţiile de protecţie.

Ignorate vreme îndelungată, în primul rând datorită faptului că necesităţile societăţii, limitate şi lipsite de complexitate, nu reclamau nicio schimbare fundamentală de conştiinţă şi deci, de atitudine, funcţiile pădurilor, în înţelesul lor propriu, nu au constituit obiectul preocupărilor umane, pragmatice şi, cu atât mai mult, al celor ştiinţifice, decât foarte târziu, mai exact spus, începând cu secolul al XIX-lea.

Astăzi, problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte la locul cuvenit, în contextul economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărţite după destinaţia ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de funcţii, după cum urmează:

- ‑grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie;
- ‑grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie.

Prima a cunoscut o recunoaştere din ce în ce mai amplă la nivel mondial, în ultimele patru decenii, sub aspectul importanţei sale vitale pentru întreaga societate omenească.

Într-o definiţie sintetică, prin funcţiile de protecţie a pădurilor, se înţelege exercitarea de către acestea a unor influenţe favorabile sau servicii utile societăţii.
Chiar dacă, o lungă perioadă de timp, oamenii nu au simţit nevoia justificării acestor funcţii tocmai pentru că nu duceau lipsa efectelor lor benefice, în prezent, dar mai ales în perspectivă, cele care vor deţine întâietatea în faţa necesităţilor şi preocupărilor oamenilor vor fi, fără îndoială, tocmai funcţiile de protecţie.Foarte important de reţinut este faptul că funcţiile de protecţie se manifestă sub forma acestor influenţe favorabile sau a unor servicii utile numai în zona în care există pădurea, ele neputând face obiectul unui schimb ca în cazul lemnului, nefiind deci, transportabileÎntre numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure, se regăsesc cu prioritate următoarele:

- apără solul mpotriva eroziunii şi degradării sale;
- ‑protejează apele curgătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de materiale;
- influenţează favorabil extremele de temperatură;
- diminuează viteza vântului;
- înfrumuseţează şi înnobilează peisajul;
- purifică aerul atmosferic, îmbogăţindu-l în oxigen;
- ‑creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice, psihice şi intelectuale.
Multitudinea funcţiilor de protecţie a generat, firesc, o serie de preocupări, studii şi cercetări pentru clasificarea acestora. În ţara noastră, prima asemenea ierarhizare aparţine profesorului şi cercetătorului Popescu – Zeletin, unul dintre marii silvicultori, care în anul 1954 identifică 5 categorii de funcţii de protecţie ale pădurilor.
Cercetările ulterioare asupra funcţiilor de protecţie ale pădurilor au înregistrat unele elemente noi, precum şi o mai corectă şi mai clară exprimare a acestor funcţii, corelat cu efectele lor, fără însă a modifica prea mult clasificarea prof. Zeletin, astfel că, astăzi, clasificarea în vigoare a funcţiilor de protecţie este următoarea:
a) funcţia de protecţie a apelor;
b) funcţia de protecţie a terenurilor şi solurilor;
c) ‑funcţia de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători;
d) funcţia de recreere;
e) ‑funcţia de interes ştiinţific şi de conservare a fondului genetic – forestier.
IN CONCLUZIE PADUREA VA RAMANE MEREU UN MOD DE PETRECERE A TIMPULUI ,A DEZVOLTARII NATURII..........

Adaptarile animalelor si plantelor la factorul termic

........Legislatie privind protectia mediului........

• OUG 195/2005 privind protectia mediului MO 1196/30 dec. 2005

• OM 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului MO 31/11 ian. 2005

• OUG 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata cu modificari si completari prin Legea 426/2001

• HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor MO 394/10.05.2005

• Cod de bune practici agricole; Vol. I - PROTEC T IA APELOR ÎMPOTRIVA POLUaRII CU fertilizan T i PROVENI T i DIN AGRICulturA si PREVENIREa fenomenelor de degradare a solului provocate de practicile agricole ( Prezentul Cod de bune practici agricole a fost realizat conform Continutului-Cadru din Anexa 3 a Hotaririi nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole).

Capitolele care prezinta interes din Ordonanta de urgenta privind protectia mediului nr. 195/2005

Procedura de reglementare-Cap II • Regimul substantelor si preparatelor periculoase Cap. III, art. 28 • Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor-Cap. V,art. 38 • Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate- Cap. VIII, art. 53, art. 54 • Protectia apelor si a ecosistemelor subacvatice- Cap. IX, art. 58 • Protectia atmosferei,schimbarile climatice, gestionarea zgomotului ambiental- Cap. X, art. 62, art. 64 • Protectia solului, subsolului si a ecosistemelor terestre Cap. XI, art. 68, art.69 • Protectia asezarilor umane Cap. XII, art. 70 • Sanctiuni-Cap. XV • Obligatiile persoanelor fizice si juridice Sectiunea a III-a

........Caile de poluare.......

Poluarea reprezinta raspandirea in apa, aer, sol, etc. De substante toxice, daunatoare vietii; infectare.
Poluarea reprezinta o plaga a societatii moderne, gradul de poluare crescand in acelasi timp cu accentuarea urbanizarii si tehnologizarii localitatilor. A polua este extrem de usor, dar pentru a repara daunele provocate de poluare este nevoie de mult timp si fonduri.
In continuare voi prezenta principalele surse de poluare si modul in care acestea afecteaza mediul, eventual unele moduri de evitare.

Efectul de sera
Efectul de sera este un fenomen natural. Daca nu ar exista, pamantul ar fi de nelocuit, deoarece temperatura de pe pamant ar fi inferioara celor 33oC la cat se situeaza azi. Mecanismul efectului de sera este, schematic, urmatorul: razele solare incidente sunt in buna parte absorbite de pamant, indeosebi la suprafata, iar o parte sunt retrimise in spatiu sub forma de radiatii cu lungimi de unda mai mari. O parte a acestei radiatii este la randul sau absorbita si reflectata de gazele cu efect de sera din atmosfera, mai ales prin vaporii de apa, nori, dioxid de carbon (CO2), metan (H4), protoxid de azot (N2O) si clorofluor carburi (CFC). Cu alte cuvinte, Pamantul primeste in acelasi timp o radiatie care provine direct de la soare si o radiatie reflectata de atmosfera, ceea ce antreneaza o ridicare a temperaturilor medii la suprafata.
Acest efect este amplificat de formele contemporane de dezvoltare a activitatii umane.
Intr-adevar, majoritatea activitatilor umane (transport, incalzire, refrigerare, industrie, cresterea animalelor si deseurile produse de acestea) elimina gaze cu efect de sera. In particular, utilizarea surselor fosile de energie (carbune, petrol, gaz) sau de electricitate care se produce plecandu-se de la aceste surse fosile, emite dioxid de carbon, care difuzeaza foarte repede in atmosfera unde ramane, in medie, mai mult de un secol, inainte de a fi “capturat” in “puturi de carbon” cum este vegetatia.
Toate modelele avanseaza in consens previziunea ca emisiile antropogene de gaze cu efect de sera vor creste intr-un ritm sustinut in cursul deceniilor viitoare. Dupa OECD, totalul acestor emisii ar putea astfel sa se tripleze de acum si pana in anul 2050, pentru a atinge 50 -; 70 miliarde de tone de echivalent CO2 -; adica 15 -; 20 de miliarde de tone echivalent carbune pe an. (emisiile sunt exprimate cel mai adesea in tone de echivalent carbune -; adica 1 tona de carbune in 3,66 tone de dioxid de carbon).
Aceste emisii de gaze cu efect de sera tind sa se acumuleze in atmosfera. Este, de altfel stiut, faptul ca continutul gazelor cu efect de sera in atmosfera a crescut in mod semnificativ odata cu epoca preindustriala, si in special metanul (CH4 aproximativ + 140%), protoxid de azot (N2O, aproximativ 15%) si CO2 (aproximativ + 30%).
Concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut astfel de la 280 ppm la 360 ppm intr-un secol, in timp ce ea nu iesea dintr-o marja de 170 ppm - 280 ppm in cursul ultimilor 200.000 de ani (o ppm in volum este egala cu 1 cm3 la 1 m3 de aer).
Intre altele, lucrarile stiintifice coordonate de GEIC, indica ca temperatura medie la suprafata pamantului a crescut cu 0,3 - 0,6o C in era preindustriala, efectele acestei incalziri fiind partial mascate si atenuate in parte de inertia termica a oceanelor si de prezenta crescanda a aerosolilor (pulberi, sulfati) in atmosfera (unde ei ecraneaza radiatia solara).
In absenta masurilor energice de control a emisiilor de gaze cu efect de sera, GEIC estimeaza, in consecinta, ca temperatura medie de la suprafata pamantului ar putea sa creasca cu inca 2 0C intervalul 1990 -; 2100 (+10C pana la 3,5 0C dupa scenarii) ceea ce reprezinta (prin dilatare termica) o ridicare cu aproximativ 50 cm a nivelului marii (+15 l).

CONSECINTE
schimbarea climatica ar putea sa favorizeze recrudescenta paludismului, precum si extinderea bolilor infectioase cum ar fi salmoneloza sau holera, din cauza ridicarii temperaturii si a inundatiilor frecvente.
Intre altele, schimbarea climatica va fi prea rapida pentru ca ecosistemele naturale sa se poata adapta. Va rezulta fara indoiala o puternica scadere a biodiversitatii (adica disparitia speciilor animale sau vegetale).
Au fost dezbatute si efectele schimbarii climatice asupra agriculturii. In general, o parte plantelor cultivate ar putea sa sufere de “stres hidric” (adica de alternanta perioadelor de uscaciune / pluviozitate pronuntata); pe de alta parte, acumularea de dioxid de carbon in atmosfera exercita si un rol fertilizant asupra plantelor (care tind sa creasca mai repede). Per total, schimbarea climatica va avea consecinte economice importante ce se vor regasi in costurile directe (daune provocate de furtuni) la care se vor adauga costurile de adaptare (construirea de diguri, modificarea de culturi etc.).
Aceste evolutii ar putea sa aiba impact negativ asupra agriculturii, mediului si turismului. De altfel, incalzirea climatului ar putea antrena disparitia unei treimi si chiar a unei jumatati din masa ghetarilor alpini in cursul viitorilor 100 de ani (ceea ce ar spori riscurile de avalanse) ca si o reducere sensibila a mantalei inzapezite din Alpi si Pirinei cu consecinte importante pentru statiunile de schi, de inaltimi medii.

Studiul pe net.........o posibilitate ......unica!!!

Studiul pe net.........o posibilitate ......unica!!!

CE PUTEM ZICE...................

.................Despre avantajele conectarii scolilor la internet se pot spune multe.E nemaipomenit sa poti gasi informatia/imaginea necesara cu rapiditate!Eu cred ca in fiecare clasa ar trebui sa existe un calculator conectat la internet.In cabinetul de informatica nu poti intra oricand,de regula acolo e deja un program,trebuie sa-ti faci programare ca sa ai acces...Din nou se pune problema banilor!Cred ca va trece multa apa pe Dunare pana vom reusi sa trecem peste problema financiara....

Dintr-un studiu publicat pentru Pew Internet & American Life Project aflam ca Internetul este probabil cea

mai populara forma de comunicare si informare pentru tineri, nu mai putin de noua din zece tineri cu varstele intre 12 si 17 ani avand acces la internet. Evident, studiul se refera strict la situatia din Statele Unite, iar evolutia crescatoare este impresionanta pentru ca in urma cu cinci ani raportul adolescentilor cu acces la internet era de 3/4.
Desi internetul a castigat in popularitate si printre adulti, numai 66% dintre acestia utilizeaza web-ul, fie in scopuri personale fie la serviciu.
Din acelasi studiu reiese ca tinerii percep deja internetul ca pe un simplu instrument de informare si comunicare, nu ca pe o tehnologie de ultima ora. In paralel, tinerii se dovedesc a fi extrem de selectivi in ce priveste tehnologia folosita.
Sondajul a fost realizat la sfarsitul anului 2004 si a presupus intervievarea a peste 1.100 de tineri, ce au fost contactati telefonic. Dintre acesti tineri chestionati, aproape jumatate acceseaza Web-ul zilnic, in crestere fata de cei 42% inregistrati acum 5 ani. Trei sferturi dintre tinerii participanti la sondaj folosesc chatul ca mijloc de comunicare cu prietenii, in timp de mesajele email sunt destinate adultilor.

De exemplu la biologie este necesar si mai ales interesant sa desfasori orele in cabinetul de informatica ,pentru ca poti obtine informatiile mai usor ,nu intampini dificultati in explicarea anumitor termeni ...elevii sunt mai entuziasmati ca lucreaza cu calculatorul si le da impresia ca tot ceea ce invata asimileaza mult mai usor .
Dar ,exista si unele dezavantaje care nu-l mai fac pe elev sa fie atent ,ci mai ales il tenteaza sa navigheze pe site-urile care ii capteaza atentia !!
NOI SUNTEM TOTUSI PENTRU STUDIUL CU AJUTORUL INTERNETULUI DEOARECE ,CREDEM CA NE AJUTA FOARTE MULT!!!!!!

Factorii poluarii

POLUAREA ESTE UN FACTOR CARE DISTRUGE MEDIUL!!!!!!!!!!!!!!
Existã, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuºã ºi fum, în atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

a)Sursele artificiale generatoare de praf, cenuºã ºi fum cuprind, în general, toate activitãþile omeneºti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoºi.
O importantã sursã industrialã, în special de praf, o reprezintã industria materialelor de construcþie, care are la bazã prelucrarea unor roci naturale (silicaþi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcþii se detaºeazã, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bazã, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecatã cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute ºi aplicate doua procedee de fabricare:
- procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fãrâmiþate în mori speciale ºi trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
- procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apã, apoi în stare umedã se macinã în mori speciale, dupã care, partea rezultatã este trecutã la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este acelaºi ca la procedeul uscat;
Temperaturile din cuptoare determinã mai întâi fãrâmiþarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin mãcinare, se obþin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitãþi mari de praf, în toate verigile lanþului tehnologic: uscãtoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscãtoare se elimina în atmosferã aproximativ 10% din cantitatea introdusã, în mori, 1-3% din cantitatea prelucratã, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 ºi 4%. În total se pierde intre 20 ºi 25% din materia primã prelucratã la procedeul uscat ºi 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrãºtiat pânã la distanþa de peste 3 km faþã de sursã, concentraþia acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 ºi 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substanþelor ce se eliminã prin coºurile întreprinderilor industriale ºi este constituit din vapori de apã, gaze, produºi incomplet arºi (cãrbune, hidrocarburi, gudroane etc.) ºi alte impurit4i înglobate ºi eliberate cu ocazia arderii.
Fumul are o culoare albicioasa dacã arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum ºi prezentei în cantitate mare a cãrbunelui ºi a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roºcatã, cenuºie sau bruna, dupã cum cãrbunele conþine fler, aluminiu sau mangan.
Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< style="color: rgb(255, 204, 102);">principale surse naturale generatoare de praf, cenuºa ºi/sau fum în atmosfera:
1 - erupþiile vulcanice;
2 - furtunile de praf;
3 - incendiile naturale ale pãdurilor.

Fruptule vulcanice genereazã produºi gazoºi, lichizi ºi solizi care, schimba local nu numai micro ºi mezorelieful zonei în care se manifesta, dar exercita influente negative ºi asupra puritãþii atmosferice. Cenuºile vulcanice, împreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic ºi alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosfera, unde formeazã nori groºi, care pot pluti pana la mari distante fatã de locul de emitere. Timpul de remanenþã în atmosferã a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetãtori apreciazã ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra, provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au ºi influente asupra bilanþului termic al atmosferei împiedicând dispersia energiei radiate de pãmânt cãtre univers ºi contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera", produs de creºterea concentraþiei de C02 în atmosfer
Furtunile de praf. Terenurile afinate din regiunile de stepa, în perioadele lipsite de precipitaþii, pierd partea aeriana a vegetaþiei ºi rãmân expuse acþiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durata, ridicã de pe sol parte din particulele ce formeazã scheletul mineral ºi le transforma în suspensii subaeriene, care sunt reþinute în atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de spãlare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetãri recente, din satelit, au arãtat Ca eroziunea eolianã numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. în acest context, se pare Ca deºertul Sahara înainteazã în fiecare an cu 1,5 pana la 10 km.
Furtuni de praf se produc ºi în alte zone ale globului. Astfel, în mai 1934, numai intr-o singuri zi, un vânt de o violenþã neobiºnuitã a produs un intens proces de eroziune eolianã pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma ºi Colorado.

Factori poluanti mult diminuati in urma inchiderii circulatiei

O importanta scadere a factorilor poluanti s-a constatat dupa doar doua ore de la intreruperea circulatiei autovehiculelor pe strada I.C.Bratianu din municipiul Arad, cu prilejul Saptamanii Mobilitatii Europene, potrivit rezultatelor determinarilor efectuate de specialistii Agentiei Judetene de Protectie a Mediului.
IN CONCLUZIE ,NOI TINERII DIN ZIUA DE AZI AR TREBUI SA TINEM CONT DE FAPTUL CA POLUAREA ADUCE DEZASTRUL!!!