Factorii poluarii

POLUAREA ESTE UN FACTOR CARE DISTRUGE MEDIUL!!!!!!!!!!!!!!
Existã, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuºã ºi fum, în atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

a)Sursele artificiale generatoare de praf, cenuºã ºi fum cuprind, în general, toate activitãþile omeneºti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoºi.
O importantã sursã industrialã, în special de praf, o reprezintã industria materialelor de construcþie, care are la bazã prelucrarea unor roci naturale (silicaþi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcþii se detaºeazã, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bazã, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecatã cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute ºi aplicate doua procedee de fabricare:
- procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fãrâmiþate în mori speciale ºi trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;
- procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apã, apoi în stare umedã se macinã în mori speciale, dupã care, partea rezultatã este trecutã la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este acelaºi ca la procedeul uscat;
Temperaturile din cuptoare determinã mai întâi fãrâmiþarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin mãcinare, se obþin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitãþi mari de praf, în toate verigile lanþului tehnologic: uscãtoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscãtoare se elimina în atmosferã aproximativ 10% din cantitatea introdusã, în mori, 1-3% din cantitatea prelucratã, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 ºi 4%. În total se pierde intre 20 ºi 25% din materia primã prelucratã la procedeul uscat ºi 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrãºtiat pânã la distanþa de peste 3 km faþã de sursã, concentraþia acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 ºi 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substanþelor ce se eliminã prin coºurile întreprinderilor industriale ºi este constituit din vapori de apã, gaze, produºi incomplet arºi (cãrbune, hidrocarburi, gudroane etc.) ºi alte impurit4i înglobate ºi eliberate cu ocazia arderii.
Fumul are o culoare albicioasa dacã arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum ºi prezentei în cantitate mare a cãrbunelui ºi a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roºcatã, cenuºie sau bruna, dupã cum cãrbunele conþine fler, aluminiu sau mangan.
Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< style="color: rgb(255, 204, 102);">principale surse naturale generatoare de praf, cenuºa ºi/sau fum în atmosfera:
1 - erupþiile vulcanice;
2 - furtunile de praf;
3 - incendiile naturale ale pãdurilor.

Fruptule vulcanice genereazã produºi gazoºi, lichizi ºi solizi care, schimba local nu numai micro ºi mezorelieful zonei în care se manifesta, dar exercita influente negative ºi asupra puritãþii atmosferice. Cenuºile vulcanice, împreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic ºi alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosfera, unde formeazã nori groºi, care pot pluti pana la mari distante fatã de locul de emitere. Timpul de remanenþã în atmosferã a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetãtori apreciazã ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra, provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au ºi influente asupra bilanþului termic al atmosferei împiedicând dispersia energiei radiate de pãmânt cãtre univers ºi contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera", produs de creºterea concentraþiei de C02 în atmosfer
Furtunile de praf. Terenurile afinate din regiunile de stepa, în perioadele lipsite de precipitaþii, pierd partea aeriana a vegetaþiei ºi rãmân expuse acþiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durata, ridicã de pe sol parte din particulele ce formeazã scheletul mineral ºi le transforma în suspensii subaeriene, care sunt reþinute în atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de spãlare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetãri recente, din satelit, au arãtat Ca eroziunea eolianã numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. în acest context, se pare Ca deºertul Sahara înainteazã în fiecare an cu 1,5 pana la 10 km.
Furtuni de praf se produc ºi în alte zone ale globului. Astfel, în mai 1934, numai intr-o singuri zi, un vânt de o violenþã neobiºnuitã a produs un intens proces de eroziune eolianã pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma ºi Colorado.

Factori poluanti mult diminuati in urma inchiderii circulatiei

O importanta scadere a factorilor poluanti s-a constatat dupa doar doua ore de la intreruperea circulatiei autovehiculelor pe strada I.C.Bratianu din municipiul Arad, cu prilejul Saptamanii Mobilitatii Europene, potrivit rezultatelor determinarilor efectuate de specialistii Agentiei Judetene de Protectie a Mediului.
IN CONCLUZIE ,NOI TINERII DIN ZIUA DE AZI AR TREBUI SA TINEM CONT DE FAPTUL CA POLUAREA ADUCE DEZASTRUL!!!